Trimiterea în judecată pentru bancrută frauduloasă a lui Ionuț Negoiță, patronul de la SC Dinamo 1948, și a administratorilor speciali și judiciari care l-au ajutat – spun procurorii – să scoată ilegal clubul din insolvență poate duce la colapsul ultimului mare brand din România scăpat, până acum, nevătămat.
ProSport a discutat cu specialiști, practicieni în insolvență, pentru a afla ce se întâmplă cu societatea (Dinamo) dacă judecătorii decid că a fost scoasă din insolvență fraudulos, iar creditorii – înșelați. Perspectivele nu sunt deloc încurajatoare: faliment sau revenirea în insolvență – în orice caz, Dinamo nu va mai activa în Liga 1 și Liga 2.
Cazul este extrem de complicat – surse judiciare citate de Agerpres vorbesc de un dosar care are 74 de volume – și de grav, spun specialiștii contactați de ProSport. Speța vizează fapte din 2014, când administratorul special Valentin Cristian Gheorghiță, cu sprijinul patronului Ionuț Negoiță, ar fi ascuns active de 16,8 milioane de lei în momentul întocmirii planului de reorganizare. Prin aceasta s-ar fi urmărit înșelarea creditorilor, care au fost determinați să accepte să li se restituie sume mai mici din totalul datoriilor. Prin declararea unor active de 3,8 milioane de lei în planul de insolvență, și ascunderea altor 16,8 milioane de lei, creditorii au fost convinși să renunțe la 94,07% din totalul datoriilor. Cele mai substanțiale restanțe erau înregistrate către Fisc – 24,5 milioane de lei și Primăria Sectorului 2 – 1,9 milioane de lei. Atât ANAF, cât și Primăria Sectorului 2 s-au constituit acum părți vătămate în proces.
Condamnarea lui Negoiță ar echivala cu condamnarea FC Dinamo 1948
Cu începătorul Ionuț Negoiță la volan, Dinamo a cârmit spre prăpastie. Brandul fusese însă avariat grav de precedenții „șoferi”, care îl lăsaseră, în 2013, cu datorii de 70 de milioane de lei. FOTO: Mediafax
Dinamo a intrat în insolvență pe 11 iunie 2014, iar planul de reorganizare s-a semnat pe 22 octombrie 2014. Clubul a ieșit din insolvență pe 24 septembrie 2015. La începutul acestui an, pe 23 februarie 2017, procurorii de pe lângă Curtea de Apel București au declanșat urmărirea penală împotriva vinovaților, instituind și sechestrul asupra unor bunuri în valoare de 16,8 milioane de lei.
Dacă în privința lui Ionuț Negoiță, lucrurile sunt destul de clare – fie este achitat, caz în care scapă toată lumea, fie este condamnat, iar pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani -, în schimb cazul societății Dinamo este unul excepțional tocmai prin faptul că nu există un precedent. De aici, și părerile divergente ale specialiștilor.
„Societatea nu e vinovată. Dacă îi găsesc vinovați pe cei trimiși în judecată și se constată că au fost scoși ilegal din insolvență, instanța va dispune, cel mai probabil, anularea tuturor actelor făcute pe baza documentației false. Creditorii n-au niciun interes să falimenteze societatea, pentru că e posibil ca, în acest caz, să recupereze mai puțini bani decât dacă ar executa-o silit sau ar reveni la starea de insolvență”, a explicat un practician în insolvență pentru ProSport. „Foarte probabil, se vor executa silit bunurile, pentru a se recupera paguba. Dacă se poate acoperi suma astfel, pentru că făptașii vor fi solidari cu societatea, atunci Dinamo scapă. Dacă datoriile sunt prea mari și nu se poate acoperi totul, atunci revine la insolvență și se reia tot procedeul: alt plan de reorganizare, alt administrator special, alt administrator judiciar și așa mai departe”, spune aceeași sursă.
Un alt practiciant în insolvență spune însă că lucrurile sunt mult mai complicate. „Având în vedere circumstanțele cazului și datoriile colosale, instanța probabil că va dispune intrarea direct în faliment. Legea prevede că o societate care a ieșit din insolvență n-are dreptul să mai apeleze la această formă de protecție contra creditorilor timp de cinci ani. Aici nu e cazul, pentru că Dinamo a fost scoasă fraudulos din insolvență, și atunci se anulează toate actele. Deci n-ar fi vorba de alți creditori care să fi solicitat insolvența, ci de vechiul caz. Dar modul în care spun procurorii că au procedat (n.r. – au înstrăinat bunuri, au „uitat” să declare sume existente în conturi și încasări de peste 13 milioane de lei), împreună cu sumele foarte mari, care e clar că nu pot fi acoperite, vor duce la faliment. În orice caz, eu nu am cunoștință, în România, de o situație asemănătoare. Efectiv, mă mir că Negoiță și administratorii clubului au putut face așa ceva”.
Indiferent, însă, dacă SC Dinamo 1948 SA va fi readusă în insolvență sau băgată direct în faliment prin decizia instanței, cert este că nu va mai juca în Liga 1 și Liga 2. Începând din vara anului viitor, FRF va aplica din nou, în manualul de licențiere, prevederea potrivit căreia echipele în insolvență sau faliment nu au dreptul să joace în primul eșalon. În plus, echipele cu datorii la stat nu vor avea dreptul să joace, începând din 2019, nici în Liga 2.
Procesul început acum contra lui Ionuț Negoiță va dura, cu tot cu apel, minimum un an și jumătate. Deci sentința definitivă poate fi așteptată, cel mai devreme, la sfârșitul primăverii lui 2019.
„S-a prezentat raportul de audit în ceea ce privește analiza financiară a cluburilor din Liga 1 și am întărit un principiu care se va aplica din primăvara anului viitor și din sezonul viitor. Dacă vei avea datorii la bugetul de stat, nu-ți vei lua licența pentru a evolua la nivelul Ligii 1 și la nivelul Ligii 2. Am aplicat un sistem de monitorizare financiară, astfel încât în doi ani de zile să nu mai avem cluburi aflate în insolvență la nivelul Ligii 1″ Răzvan Burleanu, președintele FRF
În sfârșit, un posibil răspuns: de ce a reînființat Badea „vechiul” Dinamo în Liga 4
Dinamo, un brand pasat din mână în mână, ar putea să ajungă din nou la Badea fără să mai fie nevoie ca acesta să execute silit acțiunile pe care le-a pus sub sechestru în contul datoriei lui Negoiță. FOTO: Mediafax
În acest context, pare să se clarifice, în sfârșit, logica inițiativei lui Nicolae Badea, care astă-vară a înscris subit, în Liga 4, o echipă cu numele SC FC Dinamo. ProSport a aflat, din surse absolut sigure, că Nicolae Badea știa cu precizie ce se întâmplă în dosarul bancrutei frauduloase de la SC FC Dinamo 1948. Omul de afaceri este la curent cu pericolul care paște societatea din Liga 1.
În acest caz, este posibil să asistăm la o reeditare a cazului Rapid. Nicolae Badea deține controlul asupra „vechii” asociații, SC AFC Dinamo, cea care a avut echipa de fotbal până în 2001. La acel moment, acționarii (între care se aflau Badea și Borcea) au înființat SC FC Dinamo 1948, care a preluat activele și a concesionat marca de la vechea asociație, devenită acționar minoritar în noua structură. Dacă SC FC Dinamo 1948 dispare dintr-un motiv sau altul, însemnele clubului revin la AFC Dinamo, formația care activează acum în Liga 4.
După cum se știe deja, lucrurile au evoluat și la Rapid, în bună măsură, la fel. Până în 2006, echipa din Liga 1 a evoluat sub structura AFC Rapid. George Copos a înființat atunci o societate, SC FC Rapid SA, pe care a trecut activele. AFC Rapid a rămas acționar minoritar la noua structură și a cedat dreptul de folosință asupra mărcii către SC FC Rapid SA, cu mențiunea că va recăpăta marca dacă societatea se dizolvă voluntar sau dispare. În 2016, cu câteva luni înainte ca SC FC Rapid SA să dea faliment, George Copos a cedat controlul asupra AFC Rapid unui fost angajat de-al său, Horia Manoliu. AFC Rapid s-a înscris în Liga 5 la două luni după falimentul FC Rapid, a promovat și acum joacă în Liga 4 (împreună cu AFC Dinamo a lui Nicolae Badea), propunându-și să promoveze, la un moment dat, în Liga 3.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER